a trecut ceva timp decand nu am mai scris ceva ....decand nu m-am mai confesat mie insami....imi e greu si simt un GOL imens ...parca e o prapastie in sufletul meu care doare pe zi ce trece tot mai mult.....m-am saturat sa fiu judecata fara sa judec sau fara sa fac ceva ce chiar ar avea importanta...de aici vin enorm de multe intrebari fara raspuns insa.....
uneori stau si ma gandesc oare chiar iubesc persoana cu care sunt sau ea la randul ei ma iubeste?!?!?!?!?!?sa fie oare doar obisnuinta sau doar nevoia de a avea pe cineva alaturi mereu,in bratele caruia sa zici ca te poti refugia?!?!?!?se merita oare sa astepti o persoana atata timp desi nu ai siguranta ca ea te vrea?!?!?!?
alteori ma gandesc oare voi reusi sa fac eu ceva in viata asta plina de mizerie si nesimtire?!??!?oare voi putea eu sa ma realizez pe plan personal si profesional in felul in care sunt?!?!!?
imi vine sa plang si imi vine sa mor de la cate lipsuri am in sinea mea....imi vine sa arunc tot si toate si sa uit ca se merita sa traiesti....mi se zice mereu ''pleaca capu si mai taci'',de parca nu as avea dreptul la replica....de parca as fi un nonsens....de parca sunt unu in plus ce da batai de cap......
as vrea sa ma pierd si sa mu mai stie nimic de mine.....as vrea sa fiu singura si sa ma regasesc ....as vrea sa plang pana mi-ar seca lacrimile....as vrea sa plec in necunoscut unde nu sunt recunoscuta......
NU MAI POT.....nu mai am forta sa lupt si nu mai vreu sa lupt.....dar...oare e bine ce vreau sa fac???????????unicitatea mea plange si sufletul imi sangereaza de atata incertitudine si confuzie......
ce sa fac ...????doamne spune-mi ce sa fac!!!!!!!!!!!!!!
sa mai las sa treaca ceva timp si poate imi gasesc sinele...adica PE MINE...sau sa imi iau viata in maini si sa ma duc cat mai departe de toti cei existenti in viata mea si sa o iau de la capat din nou???????
va veni oare si ziua regasiri si impliniri mele????voi fie eu vreodata fericita???????intrebari....intrebari...si iar intrebari....dar fara nici un raspuns cat de cat vag......
tot ce stiu e insa ca sufar dupa o persoana care nu cred ca ma merita si nici nu ma iubeste,nu ca as fi eu acum fiinta ideala si perfecta.....stau langa familia desi ma simt ca un ghimpe pentru ei....prieteniii sunt si nu sunt....e bine singur sau nu ,inca nu stiu.....sunt constienta ca ceva sau cineva imi lipseste pentru a umple golul din mine......asadar....timp...asteptare... disperare... durere...confuzie....
........
No comments:
Post a Comment